Publicat pe Facebook astazi, 2/13/2013 de Pastorul Florin Ianovici
Cand au venit la noi in adunare ne-am uitat lung la ei. Era un grup de 8 frati, romi, cu palarii mari, negre, cu mustata…! Am avut o usoara strangere de inima. Apoi am aflat ca sunt un grup de frati care venise de departe in Bucuresti, la spitalul Grigore Alexandrescu, cu un copilas care a avut un accident.
Ne-am rugat pentru copil. Ei s-au rugat cu noi cateva saptamani. Au venit la fiecare program. Discreti, tacuti ca o umbra cernita.
Apoi copilul a plecat la Tatal Ceresc. Au cerut bani sa il scoata de la morga si sa duca trupul copilului acasa. Am chemat biserica la darnicie si le-am dat un ajutor. Tatal copilului a venit la mine si mi-a strans mana. Am vazut un om atat de umil, respectuos care isi purta cu demnitate durerea si saracia.
Au plecat si s-au intors la casa lor. Au venit impreuna, au plecat impreuna. Ma uit din cand in cand spre coltul din biserica unde erau. Parca mi-e dor de ei…!
In fond cine stie cum arata ingerii…!
