Astăzi am avut o experienţă extrem de ciudată. Am intrat în librăria din centrul  tîrguşorului meu şi m-am dus ţintă la raftul cu cărţile de la Humanitas, aşa cum fac de obicei. Pe unul din rafturi, aproape atingîndu-se, se zăreau două ispite.

Prima dintre ele, cea mai subţirică, se intitula „Ferigi şi elefanţi” de C.S. Lewis, carte tradusă de Emanuel Conţac. Cea de a doua se numea  „Experienţă vizionară în arta spaniolă a Secolului de Aur”, şi era scrisă de Victor Ieronim Stoichiţă.

Cînd eram în liceu, tatăl meu era coleg de institut cu mama scriitorului, fiică a profesorului Papilian. Despre puţini oameni a avut tata, om ursuz,  cuvinte de mare preţuire aşa cum a avut cînd vorbea despre doctoriţa Stoichiţă. Pe atunci- prin anii 70- era un pic surprinsă că băiatul ei, Victor, alesese o carieră ciudată, aceea de istorie a artei,  şi reuşise cu brio pe unul din…