Divortul si Recasatorirea …..de Vladimir Pustan

Divortul: inmormantarea la care niciodata mortul nu se ingroapa….ramane si miroase!

SI TOTUSI CINE A SEMNAT…..COMUNICATUL?

422659_135361466584734_134272156693665_152298_260564960_n.jpg

Stiu ca subiectul este peste masura de mediat, stiu ca parerile pro si contra Vladimir Pustan nu se vor incheia devreme, deasemenea stiu ca parerile pro si contra procedurii Cultului Penticostal din Romania vor avea cel putin aceasi durata de atentie din partea tuturor, de aceea mi-a fost destul de greu sa ma hotarasc sa scriu pe aceasta tema.

Insa pentru a fi sigur ca fac orice efort sa inteleg ce s-a intamplat, cel putin pentru constiinta mea personala, am luat Comunicatul emis pe pagina oficiala a Cultului Penticostal  si am inceput sa-l “rumeg”, cuvant cu cuvant, stiind in subconstient ca ceva nu-mi este clar.

Primul lucru care m-a frapat a fost “protectia” exagerata a comunicatului, nu cumva Doamne fereste cineva sa-l copie si sa-l puna pe perete; singura posibilitate sa-l aduc aici a fost sa preiau linkul, si de aceea am facut-o pentru ca este important:

http://www.cultulpenticostal.ro

Al doilea lucru interesant, avand in vedere importanta “subiectului” si care m-a facut sa fiu foarte atent, a fost continutul scurt, exagerat de scurt si fara nici o explicatie. Stiu, multi deja au cazut in capcana spunand ca nu se puteau scrie “detalii”, ma rog, fiecare cu sensibilitatea lui.

Am luat fiecare articol invocat la rand si tot citindu-l si recitindu-l, ochii mi-au cazul pe aliniatul 2 al articolului 39 (majusculele sunt ale mele, pentru a usura intelesul textului):

(2) In situatia in care se impune suspendarea prevazuta alin. (1), COMITETUL BISERICII anunta COMUNITATEA REGIONALA, Etnica sau Teritoriala asupra necesitatii de declansare a procedurii de suspendare. Finalizarea cercetarii se va face in baza unei rezolutii. Daca rezolutia este aceea de suspendare, ea va fi inaintata COMITETULUI EXECUTIV, care va delibera asupra situatiei, verificand conditiile de legalitate si legitimitate ale cauzei. CONSILIUL BISERICESC decide, prin hotarare definitiva, modalitatea de solutionare a rezolutiei……..

Deci, sa recapitulam: ca prevederile articolului 39 alin.(1) sa poate fi puse in aplicare, trebuiau executate prevederile alin (2)…..COMITETUL BISERICII DIN BEIUS sa anunte COMUNITATEA ORADEA, care va face cercetari, si daca vor considera ca se impune suspendare, va emite o rezolutie si o vor inainta COMITETULUI EXECUTIV, care comitet va delibera si daca va fi necesar, va prezenta aceasta in fata CONSILIULUI BISERICESC, care va decide prin hotarare definitiva (oricum un nonsens din cauza ca se precizeaza dreptul la contestatie si o hotarare definitiva nu poate fi atacata prin contestatie, de aceea e definitiva….asta a si fost motivul pentru care m-am oprit initial in a completa mai sus intregul alin (2)) modalitatea de solutionare a rezolutiei.

Are sens sa intreb daca s-au executat TOTI acesti pasi inainte de a se veni public cu acel Comunicat?

Una peste alta, alta anomalie mi-a sarit acum in ochi: cine este “CONDUCEREA CULTULUI CRESTIN PENTICOSTAL” care semneaza Comunicatul?….pentru ca in organigrama Cultului respectiv NU SE GASESTE ACEASTA DENUMIRE? 

Cum se poate ca un Comunicat Oficial sa fie semnat de un FOR care nu exista?

Nu cumva, in criza de timp, luati prin surprindere de decizia de retragere din cult a Pastorului Vladimir Pustan s-a ajuns la aceasta stare de compromis sarind peste detalii totusi foarte IMPORTANTE, care a incalcat propriul regulament si statut NUMAI SA PARA CA AU HOTARAT inaintea demisiei, Comunicat care acum se vede clar ca nu poate avea valoare legala? 

Dupa cum am analizat, se vede clar ca decizia cultului a fost facuta superficial, o decizie care nu a urmarit corectarea cuiva cat, sau mai ales punerea lui rau in fata opiniei publice!

Pacat… un abuz de putere dovedit incearca sa indrepte un abuz de slujire nedovedit! Se prea poate ca tocmai pe acest lucru a mizat Pastorul Pustan cand a decis sa “retraga” o intreaga biserica din cult, fara teama nici unei repercursiuni legale impotriva sa. Daca se considera suspendat in termeni statutari, sunt sigur ca actiunile dansului ar fi avut alt demers…..

DISCLAIMER: Acest articol nu are nimic de-a face cu vina sau nevinovatia Pastorului Vladimir Pustan cat cu abuzul unei organizatii, care fiind crestina, te astepti sa-si respecte cel putin Statutul Propriu.

 

Sfarsitul unei legende sau inceputul….alteia?

“Am stat azi aproape toată ziua prin cimitir pentru că sunt zile (din ce în ce mai dese) în care te simți mai confortabil între morți decât între vii. Sau mai sigur…..”

Cand ajungi, la 47 de ani, sa cugeti asa ceva inseamna ca ti-au mai ramas doar doua solutii pentru restul vietii: ori te-ai resemnat si te vezi de acum inainte “mancand fasole si butonand telecomanda pana la miezul noptii” ori te pregatesti (chiar daca in linistea cimitirului…) pentru ceea ce ar urma sa fie apogeul unei slujiri pe care numai Dumnezeu stie sa o dirijeze si sa o rasplateasca. 

In rest, de multe ori imi rasuna in urechi vechiul proverb romanesc: “…cainii latra, caravana trece!”.

Dar decat sa risti sa te balonezi de atata fasole, mai bine sa incerci, ca si in “Beauty and The Beast”, sa saruti fiara…..poate se va transforma in acel Frumos pe care ti-l da numai curajul Invingatorului!

Intr-adevar, de multe ori viata te duce printre cruci dar nu sa visezi sa ajungi una din ele inainte de vreme, ci sa inveti ca mai bine mori luptand decat sa traiesti pe placul….prostului! 

Iar Dumnezeu, ca si pe Ezechiel altadata, de multe ori il duce pe om in cimitir doar sa-i arate ca inca poate lucra cu si prin el!

Introducere NECESARA consider (fara a cere permisiunea autorului…) la articolul scris in aceasta dimineata de Pastorul Vladimir Pustan si publicat pe site-ul: http://www.ciresarii.ro

(Photo via: http://rodiagnusdei.wordpress.com/)

Optimismul pesimistului – Vladimir Pustan

Martie 21, 2014

Există o anume ușurare în schimbare chiar dacă e din rău în mai rău. Adesea e alinător să poți să-ți schimbi poziția ca să te doară și altundeva.

Am stat azi aproape toată ziua prin cimitir pentru că sunt zile (din ce în ce mai dese) în care te simți mai confortabil între morți decât între vii. Sau mai sigur.

Am 47 de ani și am ajuns să fiu doar o știre, dar ce mă mângâie e că știu că prostul e cel care n-a încercat în viața lui niciun eveniment.

În Franța anului 1720 a existat o lege ce spunea că un condamnat la moarte poate fi grațiat cu condiția să se căsătorească cu ștreangul de gât cu o fată mai trecută.

Phillipe Cheufferay când a văzut cine îi vine în față, uluit de urâțenia ei, a strigat călăului ”Trage iute de funie”. Mai bine mort decât cu șchioapa…

Einstein la sfârșitul vieții regreta că nu s-a făcut instalator. Există o frumusețe adâncă în aceea de a veni la ora 16 acasă, a mânca iahnia de fasole și a butona telecomanda până la miezul nopții. Sau a-ți da cu părerea despre una, despre alta pe internet.

Pe primele monede bătute în America pe o piatră scria ”Noi credem în Dumnezeu” iar pe cealaltă ”Vezi-ți de treaba ta”. Iar asta se numește progres.

                                                                               V l a d i m i r _ P u s t a n

http://www.ciresarii.ro/index.php/optimismul-pesimistului-vladimir-pustan/

COMUNICAT – Pastor Vladimir Pustan

De mai bine de un an de zile sunt împreună cu familia și cu Fundația Cireșarii ținta unor atacuri calomnioase, care vor să distrugă viața mea personală și a familiei mele, precum și lucrarea pe care o facem de ani de zile spre beneficiul credincioșilor români.

Punctul culminant al acestor acuze au fost scrisorile pe care numitul Ioan Pop, cunoscut ca un om fără discernământ și care este folosit de multă vreme în a ataca slujitorii evanghelici, le-a postat pe conturile personale de socializare împrăștiindu-le în toată lumea. Deși mi-a promis drept la replică – pe care i l-am și trimis imediat – nu l-a publicat, nedându-mi posibilitatea să mă apar. Din contră, astăzi postând o falsă şi nereală situaţie a averii mele personale, continuând acelaşi scop iniţial.

Toate acuzațiile menționate în acele articole sunt false, părtinitoare și generatoare de confuzie.

Familia, colegii din Fundația Cireșarii precum și Biserica îmi sunt alături în aceste momente dificile.

Vă mulțumim pentru sprijinul în rugăciune!

Articolul original: http://www.ciresarii.ro/

LA MULTI ANI, ROMANIA…..!

Europe Map

…….Pe Burebista l-au trădat oamenii de lângă el, pe Vlad  Țepeș l-a bătut Ștefan cel Mare (și l-am făcut sfânt pentru asta), pe Mihai Viteazul l-am trădat și nici nu l-am îngropat după ce i-am tăiat capul. Au făcut-o niște sârbi cucernici. Pe Horea, Cloșca și Crișan i-au trădat țăranii frumoși ai lui Coșbuc pentru 300 de lei. Apoi s-au dus să vadă cum îi ciopârțesc cu securile. Și pe Brâncoveanu l-am vândut la Istanbul.

Avem și istorie. Sabia lui Ștefan e la turci, tezaurul la Moscova, bogățiile bisericii la muntele Athos și intelectualii în America……..

…..Pe noi nu ne-a bătut nimeni, niciodată. Ne-am bătut singuri……

CITITI ARTICOLUL IN INTREGIME: http://www.ciresarii.ro/index.php/la-multi-ani-romania-vladimir-pustan/

Pastorul Vladimir Pustan…Ianuarie 2013, Bistrita

SAM_0436

Sa te crucesti nu alta…

Continue reading

La multi ani Vladimir Pustan!

http://crestintotal.ro/2012/05/29/la-multi-ani-vladimir-pustan/#more-43124

Vladimir Pustan, maratonist printre pietoni

Dumnezeu să vă facă să fiţi universul ascuns în omul care leagă cuvintele de Cuvânt, gândurile de alte Gânduri, iubirea de Iubire şi speranţa de Cer. Să rămâneţi sensul giratoriu al bisericilor încadrate haotic în doctrine. Hristos să facă mesajele dvs ca nişte frânghii care leagă stejarii seculari de oamenii bătuţi de tornadele vieţii, ca o mireasă legată de un mesteacăn tânăr, un vis de tâmpla miresei, o mirare de privirea ei. Dar, şi trompeta de război care aminteşte că de sus vine puterea.

 
Duhul Sfânt vă ţină totdeauna îmbrăcat cu mantaua cuvintelor explozive. (Va fi de ajuns un foc de inimă şi totul se aprinde în miriştea sufletului, apoi trezeşte din tranşeele somnului soldatul de plumb). Vă urăm sănătate “Cireşarule unu” al României, care aşeazaţi vidul în forme colorate! Să fiţi punct luminos, atât pentru călăuzirea sufletelor, cât şi pentru libertatea dezvoltării omeneşti!
 
Vă mulţumim pentru că ne modelaţi frate Vladimir! Ajutorul dvs e mai mult decât un sărut pe buze! Îi mulţumin Domnului că dacă a dat pe Mozart Vienei, a dat şi pe Vladimir Pustan României. Muzica dvs zideşte profund biserica!
 

Ca să scri despre Vladimir Pustan, mai întâi trebuie să-ţi fâlfâie îngerii. Pentru că peniţa, tastele sau cuvintele sunt insuficiente. Ele trebuie să exprime pur şi simplu viaţă. Dar o viaţă trăită numai pe culmi. Şi între flori şi spini.

Vladimir Pustan este unul din păstorii momentului în România. Şi nu numai pe aici. Simpla prezenţă a sa pune în mişcare fluvii imense de tineri. Ori păduri de bătrâni, verzi, plini de suc şi cu sânge de sfinţi. Frate cu toţi fraţii, păstorul din Beiuş umple la refuz nu numai bisericile penticostale, baptiste sau creştine după Evanghelie, ci este iubit mult dincolo de porţile lor, la ortodocşi, catolici ori reformaţi. Unde predică destul de des. Şi foarte bine. E bun orator. Şi bine argumentat. Cuvintele sale sunt picuri de miere. Ecologice pentru suflet. Sunt balsam pentru răniţi. Până şi bisericile îşi scot binecrescutele turle ca să îl salute. Iar auditoriul se-nalţă pe vârful picioarelor să-l îmbrăţişeze, să-i şteargă o lacrimă cu colţul basmalei, ori să-l sărute. Până şi săracii Beninului îl binecuvântă.

Conduce din 2003 ani o fundaţie, un post de radio, o editură, şi o trupă. Toate cu numele de Cireşarii.

Profesor de litere, teolog cu inima, doctor în filosofie, scriitor ori poet, sunt numai câteva dintre atributele păstorului care face diferenţa între pietoni şi maratonişti pe calea crucii. Dacă predicile sale înlătură moluzul cioplit în inimile de piatră, iar poeziile sunt giuvare care împodobesc cu belşug pomul sufletului, cărţile sale te fac să înţelegi că dumnezeirea nu-i ceva amorf. Scrie cu patosul cu care vorbeşte. În public, la radio, la televiziuni sau pur şi simplu în piaţă ori în tren.
Pelegrin spre Ţara Eternă, este mai mult musafir pe acasă. Pentru că deplasările sale, continue şi lungi, au ţesut un păienjeniş intens în spaţiul danubiano-pontic. Care se întinde până spre Mediterana sau Atlantic. Şi asta pentru că fratele Vladimir are sentimentul cerului. Acţionează continuu, lăsând deoparte lenea contemplării. A înţeles că astăzi timpul nu mai are infinita răbdare din trecut. Iar noi, „locuitorii acestei secunde/nu suntem decât un vis de noapte zvelt/cu o mie de picioare, alergând oriunde”, cum spunea poetul Nichit Stănescu. Şi numai spre Dumnezeu nu, îndrăznesc să afirm eu. De aceea, păstorul Pustan e trâmbiţa Domnului care provoacă poporul. Şi cere sfinţirea.
L-am văzut uneori trist şi îndurerat. L-am văzut în spatele scenei Cireşarilor în genunchi, plângând tot timpul cât Florin Ianovici a predicat. Dar nu cu lacrimi de actor, şi nici de ceapă. L-am văzut cum îmbrăţişează pe cei pe care lumea îi consideră looseri. I-am citit editorialele pe blog. Şi-am îneles că pentru acest sfânt, scrisul este o terapie. I-am simţit mâna caldă pe umeri. Şi dulceaţa vorbele de duh.

Am văzut că nu se vaită. Deşi poverile sunt mari. Şi grele. Nu vorbeşte de rău pe alţii. Chiar dacă nu puţini sunt aceeia care îl pândesc cu dinţii rânjiţi. Sau cu săbiile ascuţite. Cu două tăişuri. Ăştia mă fac să cred că în biserici creştinii sunt ca şvaiţerul: unii văd găurile iar alţii văd brânza. Însă noi vrem să fim sătui. Mereu. Este spontan. Exclude talibanismul faţă de alte culte.

Vladimir Pustan un bun om de echipă. E prietenos, glumeşte, strange mâna poporului. Este fără fasoane, fără complexe, fără mirajul prestigiului ori al carierei. Lăngă el, spunea fratele Florin Ianovici nu poţi dormi. Ori pleci ori te consumi ca lumânarea. Prin urmare, cred eu, Nicolae Geantă că Vladimir Pustan trebuie multiplicat. Cu pastori ca el, bisericile din România ar trece mai uşor prin criză. Şi ar avea un drum mai lesne spre cer.
Nu e meritul său că este cine este. Iar ce am scris nu sunt sofisme. Şi nici lirice exagerări. Nu eu îl înalţ. Nu eu îl apăr. Ci Domnul Hristos. Pentru că este model de perseverenţă, de loialitate şi de dedicare, Stăpânul care l-a creat, l-a şi înălţat. Atât de mult că noi suntem lăstuni pe lângă el. Pentru că azi este ziua sa de naştere, nu-i urez doar La mulţi ani! Fiindcă păstorul din Apuseni va trăi veşnic. În cer, la masă cu Mielul Lui Dumnezeu!La mulţi ani fratele meu! Să aveţi hainele albe întotdeauna şi untdelemnul să nu vă lipsească de pe cap!
Ştiu, veţi trăi veşnic!

NicolaeGeantă&ŞcoalaCireşarii
De Nicolae GEANTĂ la nicolaegeanta.blogspot.com